“Traiesc intr-o tara josnica, in care domina cu succes conceptiile discriminatoare…Alea care catalogheaza oamenii in functie de niste idei preconcepute…Idei care se nasc doar in functie de sex, de varsta, de pasiuni sau aparente.Atat! Nu conteaza cine e omul de dedesubtul aparentelor, asta e doar un amanunt insignifiant.La o prima impresie, oricine aude ca o fata este rapidista, o catalogheaza drept o tiganca inculta, agramata si idioata.Dar fata trece peste, pentru ca isi cunoaste propriile valori si stie ca poate contrazice oricand acest lucru, cu tot cu argumente.Ba chiar se si amuza…Si se amuza si iar se amuza, pana cand devine oripilata de amploarea acestui fenomen, insa nimic din toate acestea nu ii poate afecta pasiunea pentru aceasta muza pe care ea o gaseste intr-o echipa de fotbal.Asta e Rapidul ei, o muza care o ajuta sa isi descopere sufletul, un suflet in care se ascund o multime de sentimente indescriptibile si unice.A trait multe sentimente alaturi de Rapid.A simtit ce inseamna sa suferi cu toata fiinta si sa nu poti dormi nopti intregi….A simtit ce inseamna neputinta de a putea schimba lucrurile…A simtit ce inseamna sa fii atat de fericit, incat sa exalti…A simtit ura, intr-atat incat nu poate privi alte culori in afara de cele alb visinii…A simtit dezgustul provocat de transformarea sportului rege intr-o industrie…A trait atatea lucruri frumoase alaturi de Rapid,incat nu le poate descrie…Mereu imi aduce aminte ca numai rapidistii pot fi cuprinsi de aceste trairi unice si nu uita niciodata ca se simte mandra si onorata sa iubeasca Rapidul…Si inca cat mai are de simtit pana isi dezvaluie sufletul in intregime!
Dar niciodata nu a crezut ca va fi judecata de oamenii care gasesc, la fel ca si ea, aceeasi muza magica in Rapid.Oamenii aia carora ea li s-a alaturat la multe meciuri, pentru a canta si a-si sustine echipa…Oamenii aia care canta la fel ca si ea timp de 90 de minute si care ragusesc.Ea a simtit intotdeauna ca rapidistii sunt ca o familie mare si ca nu e nevoie sa ii cunosti indeaproape pe cei 19.100 de oameni, atatia cat cuprinde micul si batranul Giulesti.E de ajuns sa ii vezi acolo, in peluza, in tribune si deja stii totul despre ei.Stii ca sunt rapidistii care traiesc aceleasi momente uneori fermecatoare, alteori mistuitoare, ca si ea.Ea, cea care , din pacate, a trait si dezamagirea provocata de imposibilitatea de a merge la meciuri in deplasare pe Ghencea sau pe Stefan cel Mare, stadioanele care gazduiesc cele mai mari rivale ale Rapidului.Si-a dorit enorm sa isi poata incuraja echipa chiar de acolo, din mijlocul galeriei giulestene, nu din fata televizorului.Si-a dorit enorm sa isi descarce toata ura pe care le-o poarta acestor rivale, chiar acolo, in fata lor.Dar n-a fost cu putinta, intrucat eventualele acte de violenta purtate intre galerii, au reprezentat un motiv temeinic pentru absenta persoanelor de sex feminin de pe stadion.In prima instanta s-a resemnat acestor restrictii si le-a acceptat.Le-a considerat chiar un gest frumos, prin simplul fapt ca denota grija purtata de suporteri.Astazi, insa,a inteles adevaratele motive pentru care rapidistele nu au ce cauta pe stadioanele rivalelor…Nu au voce groasa si nu au trei si nici macar doua oua in pantaloni…Pentru ca asta le diferentiaza pe femei de barbati.Dar pe Giulesti sunt primite si fara aceste accesorii, probabil pentru ca Giulestiul nu reprezinta niciun pericol…Sau cumva pentru ca sunt bune la numaratoarea suporterilor prezenti la meci?
Pericole in tara asta exista la tot pasul, oricand poti primi un pumn in cap, oricand poti fi jefuita, violata sau agresata pe strada.Oricand!La orice ora.Fara un acord in prealabil.In momentul in care esti prezent pe un stadion, oricare stadion existent in aceasta lume, iti asumi un risc si esti constienta ca exista pericolul unui scandal, al unor batai, al oricaror acte de violenta.Un risc mult mai mare decat acela de a merge pe strada si de a spera ca nu vei pati nimic.Dar ti-l asumi si ai toata responsabilitatea.Sau ar trebui sa o ai tu insati, pentru ca in acest caz, iti este subestimata responsabilitatea…Esti considerata, facand o paralela cu viata de zi cu zi, o persoana sub 18 ani,minora, care nu poate decide pentru sine insasi…
Iubirea pe care o poarta Rapidului a ajutat-o, insa, sa treaca peste aceste nedreptati…O iubire care acum, dupa esecul cu Legia, a ajuns sa fie judecata de catre alti rapidisti.Acum a aflat noutati conform carora doar ultrasii si huliganii sunt rapidisti adevarati, restul, aia care dau bine doar la numaratoare, nu sunt rapidisti adevarati, pentru ca injura jucatorii.Il injura pe Alexa care a facut o greseala enorma in seara asta si acesta reprezinta un coeficient pentru masurarea gradului de rapidism al fiecaruia.Un coeficient minim.Cine a avut curajul astazi sa ii injure pe Alexa, pe Straton, pe Draghia, nu e rapidist.Ati auzit?Asa zic oamenii astia mai cu experienta si cu mai mult rapidism prin vene.Pai hai sa ne amintim ceva.Locatie:Giulesti, Peluza nord, Subiecti: Suporteri rapidisti, Actiune: Injurarea in cor, pe ton melodios, a diversi jucatori care la un moment dat , probabil ca au facut ceva pentru Rapid.Sa dea nume? Cu totii stiti despre ce e vorba.Dar va poate enumera: Coman, Lazar, Bratu, Surdu etc.Atunci inseamna ca nici unul din cei care umplu o peluza intreaga nu e rapidist adevarat, daca gandim conform logicii de mai sus.Slava Domnului, insa, ca aceasta teorie nu e altceva decat o mare porcarie…Adevarul consta intr-o singura expresie si se numeste spirit de turma.Il injura unul pe Coman, ok, hai cu totii…Il injura cu totii pe Lazar, ok, hai cu totii.Asta se intampla pe stadion.Acasa, insa, in fata televizorului, fiecare are parerea lui, fiecare vede meciul si il analizeaza in felul sau, pentru ca nu mai exista influenta populatiei din peluza.Si asta deranjeaza, pentru ca altfel nu isi poate explica reactiile celor care i-au judecat si i-au pus la indoiala iubirea purtata pentru Rapid, prin prisma unei reactii si a unor injurii aduse de nervi, din presiune, unui jucator care asta seara a gresit in cadrul celui mai important meci din grupele Europa League.
Acum a trait si sentimentul de durere, pentru ca ce altceva poate fi mai dureros, decat sa ti se puna la indoiala calitatea si onoarea de a fi rapidista, tocmai din partea celor din tabara ta?… cei care au suferit la fel ca si ea in urma meciului care a dus la necalificarea Rapidului in primavara europeana.
Nu vrea sa fie desemnata “Rapidista No.1”, pentru ca ea nu considera ca sunt suporteri care iubesc Rapidul mai mult sau mai putin decat il iubesc altii.Poate ca sunt fani care doar simpatizeaza aceasta echipa, dar cand vorbim de iubit, nu luam in calcul simpatizantii.
Si nici nu vrea sa dovedeasca nimic, punandu-si sufletul pe hartie…vrea doar sa transmita ca microbistele nu sunt niste p***e proaste , care nu cunosc fenomenul si care nu iubesc acest sport , respectiv aceasta echipa, asa cum le catalogheaza o mare parte din opinia publica.Ele nu sunt cu nimic , dar cu absolut nimic mai prejos fata de orice alt rapidist, fie el huligan, fie ultras.“
FELICITARI!!!
